PRIMARIA COMUNEI GRAJDURI

Judetul Iasi

PREZENTARE LOCALA

    Scurta prezentare

    Istoric
    Comuna Grajduri este atestata documentar inca din anul 1423, de pe vremea lui Alexandru cel Bun, este formata din mai multe sate, fiecare cu istoria lui si anume: Grajduri, Valea Satului, Padureni, Carbunari, Poiana cu Cetate, Corcodel si Lunca.
  • Satul Grajduri al carui nume provine de la grajdurile ce au existat pe teritoriul pe care s-a format asezarea, este atestata documentar in anul 1429. S-a format intr-un mare hartop, la izvoarele paraului Negui, intre dealurile  Mesteacanului si Movilita.
  • Satul Valea-Satului este asezat pe valea paraului Hutupeni, din dreapta raului Rebricea, atestat documentar in anul 1864.
  • Satul Padureni numit si Sperieti de la denumirea dealului Sperieti pe coasta caruia este amplasat, este atestat documentar inca din anul 1820.Satul Carbunari este asezat pe valea paraului Negui, affluent al paraului Rebricea, nume derivate de la ocupatia locuitorilor de a face mangan din lemnul padurii, este atestat documentar din anul 1803.
  • Satul Poiana cu Cetate numit si Cinghinea este atestat documentar din 1502 numele provenind de la "Poiana Cetatii" si cetatuia neolitica.
  • Satul Corcodel este situate in dreapta paraului Rebricea si este atestat documentar din anul 1864.
  • Satul Lunca numit si Lingurari este asezat pe valea paraului Rebricea si este atestat documentar in anul 1864, denumirea provine de la indeletnicirea locuitorilor acestui sat.
     In anul 1906 istoricul iesean Gh. Ghibanescu a descoperit la Grajduri cele mai vechi documente ale satului, doua urice slavone,unul din anul 1423, emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun, celalalt din 1945, redactat  de pisarii lui Stefan cel Mare. Asadar, timp de aproape patru-cinci veacuri, actele, scrise pe pergament, cu peceti de ceara rosie, atirnate de snururi, fusesera pastrate cu sfintenie si transmise din generatie in generatie, de la bunici la nepoti, in familiile razesilor din Grajduri. Bine protejate,ascunse in locuri tainice, uneori ingropate in vremuri de rastriste, asemenea docemente erau bunul cel mai de pret al obttei razesesti,dovada juridical a proprietatii intr-o mosie stapinita in devalmasie in primele generatii de dupa beneficiarul actului, de regula un credincios al domneiei in razboinicele veacuri al XIV-lea si al XV-lea. Scoase la iveala numai in imprejurarile totdeauna paguboase ale unor judecati in fata Divanului sau a Domnilor, aceste "carti" puteau sa hotarasca  soarta multor oameni. In asemenea situatii s-a nascut zicala: "Ai carte, ai parte" (de mosie).
    In anul 1928, uricul de la Stefan cel Mare mai era inca in Grajduri,in pastrarea lui Neculai Zamfirachi. Instrainate, pretioasele acte au intrat, totusi in arhive,unde vor conserva inca multa vreme de acum inainte urmele materiale ale unor timpuri apuse, dar nu uitate.
    Aflam din aceste vechi hrisoave domnesti ca o intinsa mosie, de pe dreapta piriului Rebricea, de la obirsia acestuia  si pina aproape de confluenta cu piriul Cauiasca, se numea Sirbi si fusese data in stapinire, in 1423, unui Oana Popsa (desigur, un fiu de popa) pentru dreapta credinta. Prin acelasi uric,un sat (nenumit), care trebuie sa fi existat in zona din spatele garii Scinteia, era dat fratelui lui Oana, Moisa Filosofu, un teolog de la curtea lui Alexandru cel Bun.Numele satului Sirbi indica o probabila colonizare de sud dunareni (bulgari, sirbi) pe care o putem pune in legatura cu atacurile turcesti din a doua jumatate a veacului al XIV-lea in regiunile dinspre Dunare.
    In anul 1495, mosia Sirbi era deja impartita intre nepoti si stranepoti ai lui Oana Popsa si Moisa Filosofu. Pe partea din jos stapineau un Sima Gures si nepotul sau Nicoara Ciocirlie, iar partea din sus era, probabil, doar a acestuia din urma.Timp de trei secole proprietatea urmasilor lui Nicoara Ciocirlie in partea de sus a mosiei Sirbi n-a fost tulburata de vinzari si de judecati si de aceea nu s-au pastrat nici documente din veacurile al XVI-lea – al XVIII-lea. Tacuti, nestiuti, generatii dupa generatii, nepotii si stranepotii, au fragmentat vechea jumatate de mosie in lungi si inguste hlize razesesti, masurate in stinjeni. Cind, in secolul trecut,intre 1837 si 1856, razesii din Grajduri incercau sa-si descilceasca genealogiile, ei gaseau in veacul anterior patru "batrini" ai mosiei: Tugulea, Cretu, Zamurca si Dulica. Razesii din neamul Zamurca traiau acum pe la Soroca,iar in Grajduri isi disputau drepturile de succesiune familiile Cretul, Cheptul (Pieptu), Tugulea, Horne, Negura, Dulichi, Tapul si Astefanii. O parte a mosiei Sirbi fusese mai dinainte vinduta si devenise proprietate boiereasca, a familiei Rascanu. In 1849, caminarul Alexandru Rascanu rezidea biserica satului, existenta si astazi.
    Vechea asezare Sirbi a disparut probabil din secolul al XVIII –lea, cel tirziu, si a devenit "siliste". O noua vatra de sat s-a format in aproprierea unor grajduri, probabil boieresti sau ale postei de la Bordea, imprejurare care explica numele satului mai nou, Grajduri, atestat incepind din anul 1812.
    Pe partea de sus a vechii mosii Sirbii, in secolul al XVIII -lea
s-au format doua catune ale razesilor. In padurea din nordul satului Grajduri a aparut o asezare a unor mangalagii, satul Carbunari, atestat din anul 1812. In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea,postasii de la posta Bordii s-au stabilit la marginea drumului mare dintre Iasi si Vaslui, la Bordea Veche. In anul 1772, aici erau recenzati 27 de oameni din Scheia si 43 din Borasti (azi, Cuza-Voda, comuna Ipatele) Initial, pe la 1743, posta fusese la coltul de nord-vest al mosiei Borosesti, aproape de Sanatoriul Birnova, pe unde urca vechiul drum al Tarigrandului (drumul imparatesc), parcurs adesea de domni, pasale si calatori straini, care mentioneaza aceste locuri in relatarile lor.

    Localizare  
    Comuna Grajduri este  situata pe traseul DJ 248 (asfaltat), la 23 km de municipiul Iasi avind vecini la Nord – comuna Ciurea, la Nord-Est – comuna Dobrovat, la Sud-Est - comuna Scinteia, la Sud-Vest – comuna Scheia si la Nord-Vest – comuna Mogosesti.
    Populatia totala este de 3120 locuitori (anul 2004) din care 270 de etnie rroma.
   Suprafata  teritorial–administrativa: 4120 ha si suprafata teritoriala din intravilane de 407,455 ha   

    Localitati componente:
  • sat Grajduri  -  in suprafata de 165,321 ha, cu 1512 locuitori 
  • sat Valea-Satului - in suprafata de 75,308 ha, cu 622 locuitori
  • sat Padureni - in suprafata de 88,201 ha, cu 410 locuitori
  • sat Carbunari - in suprafata de 47,414 ha, cu 321 locuitori
  • sat Poiana cu Cetate - in suprafata de 15,553 ha, cu 123 locuitori
  • sat Corcodel  - in suprafata de 6,047 ha, cu 43 locuitori
  • sat Lunca - in suprafata de 9,611 ha, cu 89 locuitori `

    Reteaua rutiera a comunei este formata din: drumul judetean DJ 248 Iasi-Vaslui si drumuri comunale avind o lungime totala de 39,7 km.
    Teritoriul comunei este strabatut de magistrala de cale ferata Iasi-Tecuci, la nivelul comunei existind o Statie CFR care deserveste traficul de calatori si marfuri a comunei situata la cca 1 km est de centrul de comuna.     


        Mediul natural

    Relieful comunei este variat, avind un character structural in zona de dealuri interfluviale inalte din vestul si estul teritoriului si un character sculptural in zona dealurilor mai joase din interior
    Clima. In cadrul comunei se intilneste o clima cu caracter temperat–continental de nuanta moderata datorita influentei padurii.
    Reteaua hidrografica din teritoriu este formata din Paraul Rebricea si o serie de afluenti ai acestuia.
    Fauna si vegetatia. Pe teritoriul comunei in zona podisului si a coastei de tranzitie se dezvolta o vegetatie reprezentata prin paduri, iar in zona de ses se intilnesc pajisti de silvostepa.Padurile sunt formate din stejari si goruni in amestec cu alte foioase, iar mai spre nord  apar si paduri de fag. Aceste paduri adapostesc o fauna specifica si pot constitui zone de agreement si turism.

    Calitatea mediului natural
    Pe raza comunei Grajduri exista fenomene de eroziune torentiala, alunecari de teren, exces de umiditate, inundatii, care afecteaza local zone de versant si de ses limitind  posibilitatile de utilizare rationala a terenurilor respective, producind totodata pagube agriculturii si locuitorilor (cca 10-15 case amplasate chiar pe sesurile comunei) depozitarea intimplatoare a deseurilor menajere in sate (chiar daca in fiecare sat s-a amenajat cite o platforma de gunoi), inexistenta unui sistem de canalizare, localnicii folosesc closete amplasate in curti si in surse de apa fara perimeter de  protectie, acestea putind duce atit la usoare impurificari ale apei (in conditiile unei spalari-scurgeri neorganizate si infiltratii) cit si la ocuparea nerationala a unor terenuri
    Toate aceste  aspecte negative sunt locale, accidentale si de mica intensitate, neinfluentind essential calitatea factorilor de mediu.

    Resurse  naturale (principalele resurse: zacaminte, lemn, fructe de padure, plante medicinale, fondul cinergetic, soluri, potential piscicol, potential crestere animale, spatii de recreere pentru dezvoltare turism, rezervatii, monumente ale naturii).
    Din punct de vedere geologic, terenurile comunei sunt alcatuite din depozite argilo-nisipoase, aluvic-coluviale si deluviale, pe unele inaltimi intilnindu-se luturi aluviale cu character loessoid; sub aceste straturi ale cuaternarului se intilneste sarmatianul, format din alternante de marne, argile nisipoase, nisipuri si intercalatii de calcare si gresii calcaroase eolitice. Depozitele de nisip si calcar sunt reduse din punct de vedere cantitaiv, fiind exploatate sporadic, prin mijloace  manuale, pentru utilizari pe plan local (fintini, beciuri, fundatii etc).
    De asemeni, comuna fiind inconjurata de paduri, materialul lemnos constituie un element de baza pentru foc, in constructia de case si in alte domenii de prelucrare: scinduri, mobile etc.      


        Dezvoltarea  socio-economica generala                                                                                                             
    In agricultura se constata lipsa organizarii loturilor individuale in asociatii de productie, aceasta nepermitind orientarea culturilor agricole spre ramuri aducatoare de venituri
    In industrie se poate constata in primul rind valorificarea la un nivel scazut a resurselor naturale ale comunei, depozitele importante de argila reprezentind un posibil punct de plecare pentru productia de materiale de constructii.
    Pe raza comunei s-au dezvoltat intreprinzatorii particulari avind baza comertul si mai putin prelucrarea lemnului.
    In general, ocupatia de baza a populatiei din comuna Grajduri este agricultura care reprezinta 34,2 %, urmata de industrie cu 15,6 %, prelucrarea lemnului - 2,3 % etc.

    Structura economica
  • populatia ocupata pe ramuri: 449 persoane, dintre care:
    • in agricultura - 12 pers
    • in industrie - 91 pers
    • comert - 14 pers
    • invatamint - 29 pers
    • sanatate - 228 pers
    • administratie - 9 pers
    • alte ramuri - 66 pers
  • suprafata fond funciar: 4120 ha
  • suprafata agricola: 1577 ha reprezentind 38,3 % din total suprafata fond funciar, din care:
    • arabil - 944 ha (22,9 %)
    • pajisti -587 ha (14,2 %)
    • vii - 32 ha (0,8%)
    • livezi - 14 ha (0,3 %)
  • principalele produse agricole - productie 2002-2004 :
                                                         2002            2003            2004
    • griu si secara             2290 kg/ha    2320 kg/ha   2400 kg/ha
    • orz si orzoaica             680 kg/ha      710 kg/ha     700 kg/ha
    • porumb                     2350 kg/ha    2250 kg/ha   2400 kg/ha
    • floarea soarelui               -             -            -
    • sfecla zahar               1700 kg/ha    1500 kg/ha   1600 kg/ha
    • cartofi                        1400 kg/ha    1200 kg/ha   1300 kg/ha
    • legume                       600 kg/ha      800 kg/ha     700 kg/ha
    • struguri                     2000 kg/ha     1900 kg/ha   2300 kg/ha
  • productia zootehnica (la nivelul anului 2004):
    • bovine - total 848 capete
      • din care  vaci si juninci 297
    • porcine - total 735 capete 
      • din care scroafe de prasila 46
    • ovine si caprine - total 1785 capete
      • din care oi si mioare 1120
    • cabaline  - total 272 capete
    • pasari - total 15700 capete
    • albine 220 familii
    • iepuri de casa 72 capete
  • productia animala :
    • carne - total - tone in viu:  471
    • lapte de vaca - hl fizic: 6200
    • lapte de oaie - hl fizic: 600
    • lina - kg fizic: 4300
    • oua - mii buc: 2200
    • miere extrasa - kg:1120
    Comert - nr agenti economici:  97
    Servicii (nr. agenti  economici, tipuri) - nu este cazul
    Turism (structuri de cazare si alimentatie publica ) - nu este cazul


        Situatia infrastructurii fizice

    Infrastructura de transport
    Circulatia rutiera – lungime drumuri comunale, judetene,nationale, stare tehnica
    In componenta comunei intra urmatoarele sate:
        * Grajduri – centru de comuna
        * Valea-Satului – sat situate la 3 km sud de centrul comunei
        * Padureni – sat aflat la o distanta de 5 km nord de centrul comunei
        * Carbunari – sat situate la 6 km nord-vest de centrul comunei
        * Poiana cu Cetate – sat plasat la 12 km nord-vest  distanta de centrul comunei
        * Lunca – sat situat la  6 km sud-est de centrul comunei
        * Corcodel – sat situate la 4 km  de centrul comunei
    Reteaua rutiera a comunei este formata din drumuri judetene si comunale, avind o lungime totala de 39,7 km din care:
- drumuri  nationale – nu este cazul
- drumuri judetene si comunale - 39,7 km, din care : 
                   - betonate - nu este cazul
                   - pavate - 0,505 km
                   - asfaltate - 18,495 km
                   - pietruite - 8,100 km
                   - din pamint - 12,600 km

    Principalele drumuri clasificate de pe teritoriul comunei Grajduri sunt urmatoarele:
•    DJ 248 (Iasi – Buhaesti) asigura relatia cu municipiul Iasi si traverseaza satele Grajduri si Valea-Satului, este prevazut cu imbracaminte asfaltica  usoara, are o latime de 7 m  si acostamente de 1,5 m.Starea de viabilitate a acestui drum este mediocra.
•    DC 50 (Grajduri- Carbunari) este din pamint, lungime de aprox 3,3 km
•    DC 50 A (DJ 248 – Padureni) drum asfaltat, dar intr-o stare foarte proasta
•    DC 51 (DJ 248 – Cabana Birnova – Poiana cu Cetate) refacut si pietruit de catre Comunitatea Saraca Poiana cu         Cetate prin fonduri FRDS
•    DC 61 (DJ 248 – Corcodel) – este din pamint
•    DC 63 (DJ 248 –Lunca) – este din pamint

    Cai ferate
    Teritoriul comunei este strabatut pe directia  N – S de magistrala de cale ferata Iasi –Tecuci, unde functioneaza Statia CFR Grajduri care deserveste la limita si localitatile componente
    Retele edilitare
Locuitorii  comunei se aprovizioneaza  cu apa din 250 fintina. In localitatea Grajduriu exista o captare care asigura apa necesara Spitalului de Psihiatrie si Masuri de Siguranta – Padureni – Grajduri.
    Canalizare (lungime  retea,  nr gospodarii racordate)
Comuna nu dispune  de sisteme  centralizare de canalizare.
Unitatile mai importante  Spitalul TBC Birnov , Spitalul de Psihiatrie si Masuri de Siguranta Padureni dispun de sisteme locale de colectare, epurare si deversare.
    Alimentarea cu energie electrica (lungime retea, nr gospodarii racordate)
Comuna Grajduri  este alimentata cu energie electrica din reteaua de distributie aeriana de 20 kv. Teritoriile localitatilor aferente comunei Grajduri nu sunt strabatute de linii electrice de inalta tensiune, ci numai de racoardele de 20 kv care alimenteaz  reteaua de joasa tensiune ce deserveste consumatorii.
    Nr. de posturi de transformare amplasate pe teritoriul administrativ al localitatilor este urmatorul:
 Localitatea               Nr PT      Puterea aparenta KVA
- Grajduri                       5                63 -100
- Carbunari                    1                  160
- Corcodel                      1                   63
- Lunca si Padureni         4                63-630
- Poiana cu Cetate          1                   63
- Valea-Satului               2                   63
    Posturile de transformare sunt de  tip aerian, cu puteri de 63 -630 KVA /PT si se alimenteaza radial din reteaua de medie tensiune. Comuna este deservita de 5 posturi de transformare tip ITA – 20/0,4 KV iar in cadrul celorlalte localitati de pe teritoriul comunei, toate posturile de transformare sunt de tip PTA ( post de transformare aerian).Toata reteaua este pozata de stilpi din beton de tip RENEL.
    Iluminatul se  realizeaza cu lampi de mercur sau sodium, montate pe stilpii RENEL. Starea tehnica a retelei de alimentare cu energie electrica in localitatile comunei este buna.
    Gaz metan (lungime retea, nr. gospodariilor racordate)
Comuna nu dispune de un sistem centralizat de incalzire. Toate cladirile dispun de sobe in care se ard combustibili solizi (lemne) dat fiind apropierea de padure.
    Salubritate/Platforma de gunoi
La nivelul fiecarui sat este amenajata cite o platforma de gunoi unde cetatenii sunt obligate sa duca resturile menajere.
    Comunicatii si Telecomunicatii
La  nivelul comunei Grajduri sunt aprox. 85 abonati telefonici in reteaua Romtelecom, cablurile telefonice fiind amplasate pe stilpii Renel. De asemenea, pe raza comunei functioneaza un Oficiu postal cu 2 salariati.
    Mass media (existanta posturi  TV prin cablu) – nu este cazul.
    Fonduri locative (nr. locuinte proprietate private si de stat, nr. cladiri si destinatii, cladiri construite dupa 1989).
La nivelul comunei sunt 936 de gospodarii private  din care 8 in locuinte colective (blocuri de locuinte dezvoltate  pe regim de inaltime P+2E) si un numar de 928 locuinte individuale dezvoltate pe parter sau P+1E.
    Locuintele individuale se impart la rindul lor astfel:
    - 838 locuinte rezidentiale
    - 90 case de vacanta-sezoniere
Din aceste locuinte, aprox.240 s-au construit dupa 1989.
De altfel pe raza comunei mai sunt un numar de 20 de locuinte proprietate de stat.
   
    Infrastructura de sanatate
    Institutii sanitare (dispensare, policlinici, farmacii  - nr unitati si personal)
Pe raza comunei functioneaza un dispensar medical uman, cu un medic si o asistenta, un dispensar stomatologic cu 2 medici, o farmacie, 2 spitale cu 420. Nu avem policlinici. Tot pe raza comunei, in cladirea fostului CAP a fost amenajat un dispensar veterinar cu un medic si un asistent.